Personalitatea celui care invata - Psihologia Educatiei

Extras din document

În psihologie, prin termenul " PERSONALITATE" se înţelege subiectul uman considerat ca unitate biologică, psihologică şi socială, ca purtător al funcţiilor cognitive, pragmatice şi axiologice. În psihologia românească, din ultimele patru decenii ale sec. XX, personalitatea a fost analizată pe trei componente sau laturi: temperament, caracter, aptitudini. Alături de aceste trei componente, creativitatea este tratată ca emergenţă a ansambului personalităţii. A. Temperamentul. Temperamentul este componenta dinamico-energetică a personalităţii. În fiziologia şi psihologia estică temperamentul a fost studiat în relaţie cu trei proprietăţi ale activitatii nervoase superioare (ANS).  Cele trei proprietăţi sunt: forţa, mobilitatea şi echilibrul (raportul între forţa excitaţiei şi forţa inhibiţiei). • Forţa este dată de intensitatea excitaţiei şi inhibiţiei, pe baza încărcăturii energetice a celulelor nervoase. În funcţie de valorile unor indicatori se delimitează tipul puternic şi tipul slab. Indicatorii de comportament, în raport cu care se evaluează forţa, sunt:  capacitatea generală de lucru exprimată în funcţie de durată şi de gradul de dificultate şi complexitate al sarcinilor;  rezistenţa la factori stresanţi şi afectogeni;  rezistenţa la experienţe dure şi dramatice;  nivelul pragurilor senzoriale;  rezistenţa la alcool şi substanţe farmacodinamice. ...