Domeniul psihologiei educatiei - Psihologia Educatiei

Extras din document

A. Contribuţia diverselor şcoli şi curente la constituirea domeniului unei discipline ştiinţifice. • Denumiri diverse care au semnificaţia unor căutări ale domeniului specific de studiu: “Psihologia pedagogică”; “Psihologia şcolară”; “Psihologia educaţiei”.  Psihologia pedagogică a fost dezvoltată în două variante: speculativă, când a fost preluată o psihologie umană presupusă, la nivel teoretic, ca bază a psihologiei persoanei în context educativ; experimentală, cum a fost când A. Binet şi T. Simon au construit scara metrică de inteligenţă pentru a testa capacitatea copiilor de a răspunde solicitării învăţământului obligatoriu. Dezvoltarea psihologiei pedagogice s-a produs în Europa (Franţa, Germania, Rusia).  În România, au fost derulate experimente în şcoli şi a fost utilizată psihometria ca metodă de cunoaştere a personalităţii elevilor (vezi "Analele de psihologie" editate sub direcţia lui Constantin Rădulescu-Motru între anii 1930-1947). După 1950 psihologia românească a fost reorientată spre psihologia sovietică. Varianta sovietică a fost oficializată la nivel academic, în România deceniului 6 al sec. XX. Argument: un tratat de psihologie pedagogică cu 15 autori, din care 13 sovietici, publicat în anul 1962. (Radu, N., 2001, p.42)  Psihologia pedagogică sovietică a avut drept coordonate ideile filosofice şi psihologice dezvoltate de trei mari personalităţi (L.S. Vâgoţki, S.L. Rubinstein, A. N. Leontiev) şi a fost fundamentată de cercetările fiziologice şi psihofiziologice ale savanţilor ruşi (I.M. Secenov, V.M. Behterev şi I.P. Pavlov). ...