Arcadie Suceveanu – poet modernist [Teza anuala] - Limba si Literatura Romana

Extras din document

Capitolul I. Arcadie Suceveanu –personalitate distinctă. 1.1. Tabel cronologic 1.2. Activitatea literară 1.3. Critica literară.Aprecieri. Capitolul II. Realizări în literatura română a poetului modernist. 2.1.Modernismul.Opera poetică a lui A.Sucevenau Tematica aceste lucrari este o tentativa de redare a modernismului, a unei noi lumi literare, a unei noi lumi artistice sensibile prin opera poetica a lui Arcadie Suceveanu, care să eficientizeze dialogul cu alte culturi, în anii ’80-’90 ai secolului al XX-lea, se profilează cu mai multă claritate în comparaţie cu situaţia anilor ’60-’70, când autorii sunt preocupaţi, inclusiv, de recuperarea autenticităţii. Arcadie Suceveanu reconverteşte jocul materiei (nu plânsul ei!). Metafora sa e una mai elaborată, uneori gongorică, gestul poetului înscriindu-se perfect în contextul unor căutări febrile de recondiţionare a artei literare asfixiate de totalitarism. Ademenit de un teritoriu poetic frecventat de poetul italian Eugenio Montale, care se simţea angajat „în punctul mort al lumii”, de Rimbaud, care renunţa la poezie în favoarea tăcerii pentru a sublinia, orgolios, despărţirea poeziei de real, poetul nostru este copleşit de dorinţa de a se lăsa interogat de lucruri, în stilul lui Paul Valery. Amintirea atmosferei culturale de altădată a Cernăuţilor îl va apropia de un alt descendent din Cernăuţi, Paul Celan. Cunoscător al operei lui Rilke, Höderlin, Trakl, Paul Celan vine direct dintr-o perioadă în care avea loc afirmarea plenară a modernismului, Cernăuţii repetând situaţia Vienei descrisă magistral, cu meticulozitate de către Jacque Le Rider în Modernitatea vieneză „Este evident că orice modernintate (începând cu aceea pe care o analiza Beaudelaire) reprezintă o situaţie de criză a identităţii”. Arcadie Suceveanu vorbeşte din interiorul unei experienţe literare, inclusiv româneşti, în care s-a integrat şi care e plină de fervoarea căutărilor suprarealiste a unui personaj liric care nu se regăseşte nici în universul egocentrist nici în cel pluricentrist, anunţându-l astfel pe protagonistul postmodernist. ...