CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA CREANȚELOR. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE ŞI A CELOR PRIVIND DECONTĂRILE CU BUGETUL 1.1. Noţiuni, clasificarea, evaluarea şi caracteristica creanţelor În procesul de desfăşurare a oricărei activităţi economice în cadrul unei entități se formează un sistem multilateral şi variat de relaţii economice şi juridice: în drepturi de creanţă cu clienţii pentru produsele livrate sau serviciile prestate şi în datorii cu furnizorii pentru bunurile şi serviciile primite. Creanţele reprezintă drepturi juridice ale entității ca creditor de a primi la scadenţa stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane fizice sau juridice numite debitori [2.2, p.183]. Din punct de vedere teoretic, termenul de creanţă mai exprimă şi actul prin care se certifică dreptul creditorului de a primi la un anumit termen o sumă de bani sau alte bunuri economice ori valori de la debitori. Creanţa constituie un activ pentru creditori şi un pasiv pentru debitori. Creanţa conferă titularului dreptul de gaj general al creditorilor asupra patrimoniului debitorului în concurs cu ceilalţi creditori chirografari.
Comentariul tau va fi primul
Teza: Teza de licenta contabilitatea creantelor si analiza lor Obiect: Contabilitatea Creantelor