Delincventa juvenila raasp - Universitatea de Stat din Moldova

Extras din document

1.Analizati modificarile de structura a criminalitatii minorilor intervenenite pe parcursul istoriei.Termenul "delincvenţă juvenilă" a fost introdus în scopul de a face diferenţă defapte mai grave comise de către adulţi, cum ar fi cele penale, faţă de care se aplică şi unalt statut sau regim. Termenul "delincvenţă" a devenit uzual limbajului din Moldova,fiind folosit în paralel cu termenul "criminalitate", fapt ce face vagă distincţia dintre ei.Dificultatea este susţinută de lipsa unui support legislativ în materie; or, legislaţia noastră nu abordează deosebirea dintre crimă şi delict, avînd doar conceptul de infracţiune înlegea penală. De aceea, în majoritatea cazurilor, aceste cuvinte continuă să fie folosite cuaceeaşi semnificaţie. De exemplu, Codul penal francez separă faptele în crime şi delictepunînd la bază gravitatea lor, de aici şi deosebirea dintre "criminalitate" şi "delincvenţă". În limbajul penaliştilor ţărilor europene, care au la origini Codul lui Napoleon, crimelesînt delicte cele mai grave pasibile de privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 5 ani. Delincvenţa şi criminalitatea sînt reprezentate drept concepte generale ale vieţii sociale; în sens larg al cuvîntului fiind sinonime, dar cu diferite aspecte în sens restrîns,punîndu-se accentul pe alte relaţii: act, autor, victimă. În conformitate cu Recomandarea REC (2003)20 a Comitetului de Miniştri al CEcătre statele membre cu privire la noile modalităţi de tratare a delincvenţei juvenile şi rolul justiţiei juvenile din 24 septembrie 2003, "delincvenţa" semnifică faptele care se încadrează în sfera dreptului penal. În unele state aceasta se extinde asupra comportamentului antisocial şi/sau deviant care face parte din sfera administrativă şi civilă, adică în final interpretarea urmează să aparţină legiuitorului naţional, fiind acceptată şi sfera largă a termenului 2.Analizati factorii primordiali in evolutia delicventei juvenile. Societatea actuală se confruntă cu o sporire a ratei delincvenţei juvenile,aspect ce determină desfăşurarea unor investigaţii ample, de către tot mai mulţi specialişti, (sociologi, psihologi, asistenţi sociali, psihiatrii , asupra universului adolescentin, asupra factorilor care favorizează emergent comportamentului antisocial.”Identificarea factorilor care generează acte antisociale în rândul tinerilor reprezintă o etapă semnificativă în procesul de prevenire şi de recuperare socială aacestor. „Valorile morale ale familiei sunt premise esenţiale pentru realizarea unei socializări optime a adolescenţilor, însă ele trebuie suplimentate printr-un proces de socializare adecvat şi prin intermediul unor alte instante socializatoare şiele extrem de importante, şi anume şcoala şi grupul de prieteni.” reprezintă un factor educativ primordial în asimilarea de către tânăr anormelor de conduită dezirabile, în formarea unui bagaj informativ folositor