Teste la RVFI - RVFI

Extras din document

Din punct de vedere al autorităţii care îl stabileşte, cursul valutar, poate fi: a) curs central; b) curs reprezentativ; c) curs flotant; d) curs fix; e) cursul oficial paritar; f) cursul oficial – convenţional. Cotarea directă este operaţiunea, în care: a) moneda naţională rămâne constantă, şi moneda străină variază; b) moneda naţională şi moneda străină sunt constante; c) moneda naţională şi moneda străină variază; d) moneda naţională variază, iar moneda străină ramâne constantă. Elementele de bază care intervin în zona EURO: a) creşte rolul pieţelor valutare în desfăşurarea operaţiunilor economice externe; b) riscul valutar se elimină; c) facilitarea tranzacţiilor pentru sume şi distanţe mari; d) creşterea lichidităţii internaţionale; e) participarea tuturor ţărilor la circuitul economic mondial; f) unificarea şi stabilitatea pieţei financiar – valutare europene. Factorii externi care influenţează nivelul parităţii puterii de cumpărare: a) factori economici de producţie şi evaluare prin preţ; b) factori financiari: monedă, dobândă, credit; c) raportul cerere – ofertă privind monedele respective pe piaţa mondială; d) situaţia balanţei de plăţi externe ale ţărilor, monedele cărora sunt luate în consideraţie; e) factorii politici, sociali, psohologici specifici economiei mondiale. Cotarea reprezintă operaţiunea stabilirii cursului valutar pe piaţă în funcţie de: a) cerere şi ofertă; b) cursul valutelor străine exprimate în monedă naţională; c) cursul operaţiunilor la termen şi celor la vedere. Care este noţiunea introdusă de către FMI prin acordul din 1971, conform căruia se cerea ţărilor membre o evaluare cât mai realistă a raporturilor valorice dintre principalele monede occidentale: a) curs oficial; b) curs oficial convenţional; c) curs valutar central; d) curs real; e) curs de schimb la cumpărare / vânzare. Cursul real de schimb reprezintă: a) un concept monetar care măsoară preţurile relative pentru două monede naţionale; b) un concept bazat pe puterea de cumpărare şă măsoară preţuri relative ale aceluiaşi bun pe două pieţe; c) preţul monedei naţionale în raport cu monedele străine.