Corelatia normelor juridice cu normele moralesi normele obisnuielnice - Negru

Extras din document

Morala reprezintăun ansamblu de idei precepte, reguli privitoare la bine şi la rău, la corect incorect, just injust. Preceptele morale au călăuzit întotdeauna conduita oamenilor care îşi raporteazăastfel comportarea la valorile morale de bine au rău, din care decurge şi definirea acestui comportament ca moral sau imoral. Astfel evoluţia dreptului a fost influenţatădealungul timpului, în mare măsură, de morală.De altfel, în literatura de specialitate se apreciazăcă “moralăa servit întotdeauna căo protolegislatie socială” Moralitatea poate fii consideratăca o însumare de virtuţi sociale: justiţie, altruism, milă, iubire, calitate generozitate, sinceritate, devotament, respectul faţăde ceilalţi. Opusul moralităţii este imoralitatea privităca sumă a viciilor sociale: ura, egoism, minciuna, orgoliu, dispreţ, răutate, perfidie, ipocrizie etc. Amoralitatea este o stare neutral şi intermediară, care există, la graniţe dintre moralitate şi imoralitate.