FINANŢELE PUBLICE 1.1. Noţiunea de finanţe publice - USM

Extras din document

FINANŢELE PUBLICE 1.1. Noţiunea de finanţe publice În 1848 când socialiştii au început să avanseze ideile lor pentru salvarea societăţii, punând în ele mai multă patimă decât pricepere practică, Frédéric Bastiat, un francez excentric, care a trăit între 1801 si 1850, adept al liber-schimbismului, a făcut următoarea remarcă: „Toată lumea vrea să trăiască de pe urma statului. Oamenii uită că statul trăieşte pe cheltuiala tuturor” 1 . Caragiale, în „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, cu umoru-i bine cunoscut, reia aceeaşi temă a concepţiei statului paternalist care trebuie să se îngrijească de lefurile cetăţenilor. După conu Leonida, într-o republică „nu mai plăteşte niminea bir”, „fieştecare cetăţean ia câte o leafă bună pe lună, toţi într-o egalitate”, plus „pensia e başca după legea veche”. Când Efimiţa însă nu înţelege de unde să mai aibă cetăţenii leafă dacă nu mai plăteşte nimeni bir, Leonida care are răspuns la toate spune: „Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru ce-l avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme”