Conduita etică şi deontologia profesională în justiţie - Oleg Chicu

Extras din document

1. Conduita şi lupta împotriva corupţiei Justiţia este coloana vertebrală a oricărei societăţi democratice. Pentru existenţa statului de drept, acceptul valorilor şi principiilor acestuia presupune încredere în justiţie. Iar pentru ca încrederea cetăţeanului să existe, profesioniştii care activează în sistemul juridic trebuie să ofere credibilitate. Aceasta presupune un comportament dincolo de orice reproş, o conduită profesională exemplară. Toate instrumentele internaționale în materie de independenţă, imparţialitate şi integritate a judecătorilor acordă o importanță deosebită codurilor de conduită (regulilor etice). Aceastea sunt văzute ca principal instrument de reglementare a conduitei agentului public care să prevină încălcarea de către acesta a obligaţiei de a-şi îndeplini în mod corect şi obiectiv atribuţiile de serviciu şi de a preveni în ultimă instanţă corupţia din justiţie, căci lupta împotriva corupţiei presupune, ca resort intern, integritatea, cinstea şi răspunderea agenţilor publici. Codurile de conduită întăresc spiriul corpului profesional în sensul pozitiv al integrităţii, ca opus corporatismului şi autoprotecţiei. Conduita etică priveşte atât comportamentul din timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, cât şi cel din afara acestora. Cu privire la deciziile adoptate de oficialii publici din justiţie, cum ar fi hotărârile judecătoreşti, nemulţumirile faţă de acestea trebuie distinse de nemulţumirile faţă de conduita lor: de exemplu, pentru un comportament nedemn în sala de judecată faţă de martor, judecătorul poate fi urmărit disciplinar, dar soluţia sa greşită nu poate fi îndreptată decât prin exercitarea căilor de atac legale de atac, care va genera reconsiderarea soluţiei de către o altă instanţă. Codurile sau normele de conduită ar trebui să conţină măsuri şi sisteme de natură să înlesnească semnalarea de către agenţii publici a actelor de corupţie despre care au luat cunoştinţă în exerciţiul funcţiilor lor. De asemenea, ele trebuie să-i oblige să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public. Un rol important revine asociaţiilor profesionale care trebuie să susţină judecătorii în ceea ce priveşte chestiunile de etică şi să fie totodată un reper în domeniul deontologic.