CAUZE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI - Drept Penal

Extras din document

Articolul 28. INFRACŢIUNEA UNICĂ Infracţiunea unică reprezintă o acţiune (inacţiune) sau un sistem de acţiuni (inacţiuni) care se califică conform dispoziţiei unei singure norme a legii penale. 1. Pornind de la conţinutul legal al definiţiei infracţiunii unice, distingem două modalităţi ale acesteia: a) când printr-o acţiune (inacţiune) se realizează conţinutul unei infracţiuni unice; b) când printr-un sistem de acţiuni (inacţiuni) se realizează conţinutul unei infracţiuni unice. 2. Prin unitatea de infracţiune se înţelege situaţia în care o activitate infracţională, formată dintr-o acţiune (inacţiune) ori din mai multe acţiuni (inacţiuni) se consideră, potrivit stării de fapt ori potrivit legii, o singură infracţiune pentru care se aplică o singură pedeapsă. 3. Infracţiunea unică se poate prezenta sub forma unităţii naturale şi legale. Prin unitate naturală se înţelege consacrarea juridică a entităţii naturale, care este alcătuită, în general, dintr-o singură acţiune sau inacţiune ce produce un rezultat prejudiciabil unic unui obiect distinct şi este comisă printr-o singură formă de vinovăţie. 4. Unitatea naturală, în funcţie de elementul său obiectiv, poate fi de două feluri: infracţiune unică simplă şi infracţiune unică continuă