Natura dreptului internaţional privat - Drept International Privat

Extras din document

Conflictul de legi Existenţa elementului de extraneitate într-un raport juridic face ca, în legătură cu acel raport juridic, să se nască un conflict de legi. Conflictul de legi este situaţia care apare în cazul în care într-un raport juridic există un element de extraneitate, şi care constă în aceea că acel raport juridic devine susceptibil de a i se aplica două sau mai multe sisteme de drept aparţinând unor state diferite. Din definiţia juridică a noţiunii de conflict de legi se desprind următoarele elemente esenţiale: • conflictul de legi apare datorită elementului de extraneitate. Numai existenţa într-un raport juridic a unui element de extraneitate face ca, în legătură cu acel raport să se nască un conflict de legi, iar el devine, implicit, un raport de drept internaţional privat. • conflictul de legi nu implică în nici un fel un conflict de suveranităţi, între statul nostru şi cel străin, cu care elementul de extraneitate are legătură. Aceasta deoarece judecătorul instanţei forului ascultă numai de legea ţării sale, iar conflictul de legi este soluţionat de către norma conflictuală, care, pentru acest judecător, este întotdeauna cea moldovenească; • conflictul de legi apare între sistemele de drept ale unor state diferite. Aşadar, în sintagma «conflict de legi», noţiunea de «lege» trebuie luată în sensul de «sistem de drept», aparţinând unui anumit stat. Cauza apariţiei conflictului de legi rezidă din faptul ca reglemen­tările din sistemele de drept ale statelor sunt deosebite unele de altele, cu privire la aceeaşi problemă de drept. Astfel, de exemplu, termenul general de prescripţie extinctivă este de 3 ani în dreptul nostru; în dreptul elveţian acesta este de 10 ani; în dreptul Statelor Unite este de 6 ani; în dreptul german, el este de 30 de ani. În funcţie de numărul de elemente străine, raportul juridic poate avea legătură cu mai multe sisteme de drept, conflictul de legi în acest caz fiind multilateral. De exemplu, în cazul contractului de vânzare-cumpărare poate apare un conflict de legi în legătură cu statutul personal al părţilor, deoarece una din părţi îşi are sediul în străinătate, precum şi unul privind regimul contractului, deoarece un element al acestuia – şi anume locul executării contractului – este în străinătate. Conflictul de jurisdicţii