Marele sistem de drept romano-germanic: sistemul juridic german - Delicventa Juvenila

Extras din document

Marele sistem de drept romano-germanic: sistemul juridic german Daca sistemul francez confera substanta unei insemnate parti din sistemele nationale pe care le putem numi si romaniste, dreptul german reprezinta cea de a doua sursa principala a acestora, al doilea canal prin care s-a alimentat mareloe sistem de drept romano-germanic. Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne in evidenta unitatea fundamentala dintre aceasta si dreptul francez, unitate ce indreptateste incadrarea lor intr-unul si acelasi mare sistem de drept. Exista desigur intre sistemul francez si cel german deosebiri care uneori sun 15415f514p t insemnate.Exista in continutul normativ dar si in expresia tehnica ale acestora diferenta care pentru specialist prezinta o importanta deosebita.Exista mai ales o mentalitate juridica diferita, o diferenta de "approach" care desparte pe juristul latin de cel german, si care nu paote trece nesesizata deoarece in doctrina juridica din Franta ,Italia, Spania etc. pe de o parte, si cea din Germania pe de alta parte au aparut importante curente de gandire scoli juridice care au reflectat in cel ami inalt grad acest unghi diferit de abordare. Toate aceste diferente raman la suprafata lucrurilor patrunzand in interior se poate lesne observa un fond normativ comun datorat atat receptarii paralele a dreptului roman cat si unor numeroase elemente identice ce se puteau intalni in cutumele franceze si germane care au trecut parcurgand felurite avataruri in codificarile moderne. Trebuie notate apoi structura identica a sistemului izvoarelor dreptului in care legea scrisa ocupa pozitia dominanta precum si locul principal pe care il ocupa in ambele cazuri codurile civile. Inrudirea dintre cele doua sisteme apare evidenta daca vom cauta sa le comparam cu celalat mare sistem juridic occidental: common-law.Deosebirile dintre acesta si dreptul continental pun in lumina profundele asemanari dintre sub-sistemele celui din urma, adica dreptul francez si cel german, reveland astfel reala sa unitate.