Comerţul liber şi ameninţarea protecţionismului - Comert International

Extras din document

Măsurile protecţioniste împiedică buna desfăşurare a schimburilor libere şi au un impact negativ asupra economiei globale. Logica producţiei de bunuri impune ca fiecare ţară să se specializeze în fabricarea şi oferirea anumitor bunuri şi servicii, potrivit avantajelor competitive de care dispune. Astfel, fiecare ţară poate vinde altor state produse specifice. Este mai convenabilă cultivarea bananelor în Costa Rica, decât în Germania, pentru că mediul este mult mai favorabil. China oferă o mână de lucru foarte ieftină, comparativ cu alte state care nu dispun de pârghiile specifice ţărilor puternic industrializate, precum tehnologia avansată şi capitalul. Eficienţa se traduce în preţuri mai mici pentru consumatori şi o creştere a bunăstării la nivel global. Progresul incredibil al economiei din ultimele decade s-a datorat, în bună parte, schimburilor comerciale libere. Totodată, eforturile de combatere a sărăciei la nivel mondial au fost strâns legate de acest tip de comerţ, deoarece s-a favorizat accesul ţărilor în curs de dezvoltare la pieţele de desfacere, la importuri mai ieftine de tehnologie şi la intrări de capital. Tentaţia protecţionismului creşte însă în perioadele de criză. Comerţul liber presupune competiţie, şi aceasta devine necruţătoare în condiţiile în care are loc o scădere a cererii pe piaţă. În momentele de criză, protejarea locurilor de muncă şi stimularea firmelor locale devin prioritare. Guvernele pot fi presate de uniunile sindicale să impună restricţii la importuri, pentru ca produsele şi serviciile proprii să fie favorizate pe pieţele interne. Un alt dezavantaj al comerţului liber în perioade de recesiune este că efectul benefic al măsurilor într-o ţară se împarte cu ţările partenere, fără ca acestea să contribuie la suportarea costurilor acestor politici. Astfel, sunt limitate beneficiile anticipate pentru economia locală. Programul de reînnoire a parcului auto din Germania, în contextul crizei actuale, a avut ca efect creşterea vânzărilor producătorului autohton, Dacia. Programul din Germania a avut, în mod cert, efecte pozitive în România, fără a fi necesară o participare financiară a contribuabililor români. Aceste situaţii pot fi prevenite parţial printr-o coordonare a programelor anticriză între guvernele marilor economii, iar în cazul crizei actuale a existat o cooperare fără precedent. ...