Politici antisomaj și specificul lor în Republica Moldova - Turcanu Olesea

Extras din document

“ Abordări conceptuale privind șomajului ” Omul, privit atît din punct de vedere economic, cît și ca realitate socială și demografică, trebuie situat în centrul oricărei cercetări asupra dezvoltării și evoluției sistemului economic. În acest sens, abordarea problemei ocupării forței de muncă reprezintă o prioritate absolută a cercetării științifice, inclusiv a celei economice. Șomajul este o stare negativă a populației active disponibile, care nu găsește locuri de muncă, din cauza dereglării relației dintre dezvoltarea economiei ca sursă a cererii de muncă și evoluția populației ca sursă a ofertei de muncă. Conform definiției Biroului Intenațional al Muncii, în cadrul șomajului se includ persoane apte de muncă, cu vîrsta de peste 15 ani, dar care nu au un loc de muncă remunerat deși caută de lucru și sunt disponibile pentru muncă. În condițiile contemporane, șomajul este considerat ca neocuparea forței de muncă. Șomajul reprezintă o stare a pieții muncii caracterizată printr-o ofertă a forței de muncă mai mare decît cererea de ea. Șomajul mai poate fi caracterizat după: a) frecvența (cît de des se află o persoana în șomaj timp de o perioada de timp(un an)); b) durată (timpul de aflare a persoanei în șomaj); c) distribuția (reprezentată dupa vârsta, sex, profesii). Șomajul poate fi măsurat în forma lui relativă și absolută. Forma relativă