Principiul Legalitatii - Baltag Dumitru

Extras din document

Idei generale Activitatea umanaă este supusă intr-un mod sau altul normalizării in sensul ca ea nu se poate desfășura neorganizat in afara unei ordini sociale, în afara unor cerinte pe care societatea le înainteaza tuturor autoritatilor publice, persoanelor oficiale , organizatiilor, intreprinderilor, institutiilor, cetatenilor etc. Normele stabilite pot fi juridice, morale, religioase obisnuie etc. Multitudinea de norme insa nu trebuie sa creeze impresia unui haos normativ. Normele sociale nu actioneaza izolat unele de altele ci dimpotrivai impun ca regula anumite modele de comportament social aratind ce umrmează sa faca sau ce nu trebuie sa faca subiectii relatiilor sociale. In sistemul normelor stabilite de societate un rol important revine normelor juridice. Nomele juridice luate in ansamblul lor inainteaza o cerinta care necesita concordarea comportamentului uman cu regulile prescrise de normele juridice. Cerinta adresata tuturor subiectilor vietii sociale care consta in realizarea exactă si uniformă a normelor juridice poartă denumirea de legalitate. Legalitatea este regula esenţială care impune respectarea legii fundamentale şi a celorlalte acte normative existente de către toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat şi de toţi cetăţenii; în cadrul procesului civil acest principiu presupune ca, atât în privinţa organizării justiţiei, cât şi în cea a înfăptuirii ei, să se respecte cu stricteţe şi de toţi cei interesaţi legea fundamentală şi celelalte acte normative subordonate ei. Având în vedere dispoziţiile constituţionale, principiu legalității presupune că “justiția se înfăptuieşte în numele legii” (art. 114 din Constituţie).