Criza financiara in republica modlova - O Stratulat

Extras din document

Criza financiară a redus semnificativ rata ocupării forţei de muncă în Moldova în primul trimestru al anului 2009. Acest lucru a afectat preponderent bărbaţii şi populaţia rurală. În acelaşi timp, criza a avut o influenţă semnificativă asupra ratei şomajului. Din nou, bărbaţii par să fie mai afectaţi de şomaj, în special cei tineri şi cei care trăiesc în localităţile rurale. Nordul şi Centrul Moldovei au fost deosebit de afectate de creşterea şomajului şi reducerea oportunităţilor de angajare; Criza a cauzat reducerea săptămânii de lucru, în medie, cu 1 oră, ceea ce a avut un impact deosebit de puternic în agricultură şi industrie. Această reducere a fost mult mai semnificativă în regiunile de nord şi de sud. În acelaşi timp, numărul de persoane subocupate a crescut considerabil în toate regiunile; Un alt impact esenţial asupra pieţei muncii este creşterea cu 86,6% a numărului de persoane descurajate, adică acele persoane economic inactive, care ar dori să lucreze, dar nu întreprind nicio acţiune pentru căutarea unui loc de muncă, pentru că ei consideră că vor suferi eşec în orice caz, considerând că pe piaţa muncii nu sunt oferite oportunităţi atractive. Majoritatea acestora nu se înregistrează la Oficiul de ocupare a forţei de muncă. Persoanele cele mai afectate de acest fenomen par a fi locuitorii din regiunea centrală şi municipiul Chişinău; De asemenea, criza financiară i-a determinat pe mai mulţi lucrători migranţi din Moldova să se întoarcă acasă. Din cele două ţări mai importante care găzduiesc 80% din lucrătorii migranţi din Moldova – Rusia şi Italia – prima a fost afectată cel mai mult. Din cauza crizei, aproximativ 37 de mii de oameni au părăsit Rusia şi circa 8 mii au părăsit Italia. Majoritatea repatriaţilor sunt bărbaţi şi locuitori ai localităţilor rurale, şi majoritatea lor doresc să lucreze. Din aceste motive, se presupune că rata şomajului va creşte pentru acest grup de persoane, precum şi pentru economie în ansamblu; Criza financiară curentă a afectat de asemenea şi bugetele locale. Sistemul existent de formare a bugetului local a creat o dependenţă sporită a autorităţilor locale de transferurile de la bugetul de stat. Contrar obiectivului asumat de guvern de asigurare a descentralizării fiscale, dependenţa financiară a bugetelor locale a crescut în ultimii ani. Multe decizii cu privire la cheltuieli care ar putea contribui la economisirea resurselor financiare, trebuie să fie coordonate cu administraţia centrală, iar acest proces de obicei durează mult (de exemplu, comasarea temporară a unei şcoli cu o grădiniţă). Acest lucru a limitat considerabil posibilităţile autorităţilor locale de a reacţiona la criză, în special în condiţiile unei campanii electorale prelungite şi a impasului politic generalizat;