Influenta starii de ebrietate asupra raspunderii penale - Mari sisteme de drept

Extras din document

Cauzele ebrietăţii, gradul şi influenţa ei asupra săvârşirii infracţiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei. Legiuitorul defineşte, în alin.(1) art.13412 CP RM, starea de ebrietate ca fiind starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de substanţe narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare [1]. Potrivit Hotărârii Plenului CSJ cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale, nr.8 din 11.11.2013, la soluţionarea chestiunii privind considerarea drept circumstanţă agravantă săvârşirea infracţiunii în stare de ebrietate, survenită în urma consumului de băuturi alcoolice sau mijloace narcotice sau toxice (art.77 alin.(1) lit.j) CP), instanţele de judecată trebuie să verifice datorită căror circumstanţe persoana a ajuns în această stare. Îndeosebi, poate să nu fie considerată ca circumstanţă agravantă starea de ebrietate a minorului în timpul săvârşirii infracţiunii, dacă el a fost adus premeditat la această stare pentru a să- vârşi infracţiunea [2]. Astfel, în funcţie de caracterul infracţiunii, instanţa de judecată este în drept să nu considere aceasta ca o circumstanţă agravantă. În plus, la lit.i) art.76 CP RM se prevede că săvârşirea infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea involuntară sau forţată a substanţelor menţionate la art.24 sau de consumarea de aceste substanţe fără a fi conştientă de efectul lor, reprezintă o circumstanţă atenuantă. Reglementările existente în legislaţia penală a Republicii Moldova nu sunt o novaţie nici pentru alte sisteme de drept. În alte sisteme de drept, atribuirea stării de ebrietate la categoria circumstanţelor agravante se apreciază dacă starea care a influenţat nemijlocit comiterea infracţiunii a fost una voluntară sau involuntară.