Monarhia si republica in gindirea lui Nicolo Machiavelli - Margineanu Aureliu

Extras din document

Fiind o tema destul de controversată și dezbatută chiar și acum, înainte ca să relatez viziunea lui Nicolo Machiavelli asupra statului, în principal asupra Monarhiei și Republicii, mai întii o sa scriu în linii generale despre tema dată. Astfel, monarhia este formă de guvernămînt în cadrul căreia exercitarea atribuțiilor de șef al statului revine de regula unei persoane desemnate , de regulă , pe baze ereditare. Așadar, în diferitele ei variante a fost cea mai veche , și cea mai raspîndită formă de guvernămînt, în evoluția monarhiei se pot identifica: monarhia absolută, monarhia limitată, monarhia parlamentară dualistă, monarhia parlamentară contemporană. Monarhia absolută, ca cea mai veche formă de monarhie, se caracterizează prin puterea discreționară în stat a monarhului. Această formă specifică pîna la Revoluția franceză, a existat pînă aproape de timpurile noastre, fiind de menționat că la începutul secolului al XX-lea existau încă două imperii absolute și anume Imperiul rus și Imperiul otoman. Monarhia limitată (constitutională), așa cum o arată chiar denumirea, se caracterizează prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentală a statului (constituția). Cu toate aceste limitări, monarhul are un mare rol, atribuțiile parlamentului fiind reduse. Monarhia parlamentară dualistă este o formă a monarhiei constituționale, în care monarhul și Parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o poziție egală. Monarhia parlamentară contemporană, întîlnită astăzi în Anglia, Belgia, Olanda, țările scandinave, ca o expresie a tradiției și istoriei acestor țări, are mai mult un caracter simbolic. Monarhul păstrează unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de numiri în funcții superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi. Republica este acea formă de guvernămînt în care, așa cum se spune, cetățenii se guvernează singuri, desemnîndu-și sau alegînd un șef de stat, denumit de regulă președinte. În republică guvernarea se înfaptuiește prin reprezentanți aleși după proceduri electorale. Aici șeful de stat-președintele de republică - este ales fie direct prin vot universal, fie de către Parlament, desemnare ce determină clasificari ale acestei forme de guvernămînt. Republica parlamentară se caracterizează prin alegerea șefului de stat de către Parlament, singur sau completat cu delegați, în fața căruia de altfel și răspunde, nuanțat desigur. Datorită acestui lucru, poziția legală a șefului de stat este inferioară Parlamentului (Italia,Austria, Germania, Finlanda). Republica prezidențială se caracterizează prin alegerea șefului de stat de către cetățeni, fie direct prin vot universal, egal,secret și liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale (S.U.A., de exemplu).