Regimurile democratice si totalitare in Evul Mediu - Istoria Gandirii Economice

Extras din document

Problema regimurilor politice este vitala pentru organizarea si fundamentarea vietii sociale. De natura regimurilor politice depinde în mare masura solutionarea în interesul cetatenilor a problemelor legate de viata si activitatea acestora. Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic, îndeosebi modul de constituire si actiune a organelor de stat, în raport cu cetatenii. Daca organele de conducere ale puterii politice, în general, organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, prin respectarea vointei si intereselor acestora, avem de a face cu un regim democratic. Un astfel de regim, de regula, reprezinta interesele generale ale tuturor membrilor societatii, ale tuturor categoriilor sociale. Dimpotriva, daca organele puterii politice, organele de stat se constituie si actioneaza prin nesocotirea vointei cetatenilor, fara consultarea acestora si împotriva vointei lor, avem de-a face cu un regim dictatorial, care reprezinta interesele unui grup minoritar, în conflict cu interesele generale ale societatii. Asadar, regimul politic este determinat, în ultima instanta, de raporturile de forta dintre cetateni, dintre societatea civila si stat. Cu cât masele actioneaza mai organizat si constient, cu cât gradul lor de cunoastere si vointa politica este mai ridicat, cu atât ele pot sa impuna un regim care sa le serveasca interesele, respectiv un regim democratic si invers. În evolutia sa istorica, societatea omeneasca a cunoscut atât regimuri democratice cât si dictatoriale, în raport cu conditiile concret istorice.Regimul politic nu trebuie confundat cu forma de guvernamânt; aceasta din urma se refera la raporturile dintre diferitele organisme ale statului în procesul lor de constituire. În acest sens, pot sa existe ca forme de guvernare: monarhii absolute sau constitutionale, republici prezidentiale parlamentare etc. Regimul politic nu depinde atât de forma de guvernare, cât, mai ales, de raportul dintre acesta si cetateni. In condiţiile contemporane, categoria de regim politic este definită în persepective variate, reţinându-se fie laturile lui formale, fie unele din componentele sale cum sunt: statul, modul de guvernare practicat. Astfel, Maurice Duverger ia în considerare pentru definirea regimului politic specificul organelor puterii de stat şi modalităţile de realizare a guvernării. Democratia este un fenomen cu adevarat complex, a carui analiza a provocat de-a lungul timpului mai multi filosofi, care propun chiar modele ideale de democratie, istorici, care ii analizeaza dezvoltarea, ascensiunea si declinul, politologi care incearca sa dea o explicatie empirica a conditiilor afirmarii, mentinerii, functionarii, raspandirei si posibilei sale prabusiri.