Pravilele Laice sau Cartea Romaneasca de Invatatura si de Indreptare a Legii - Istoria Dreptului Romanesc

Extras din document

În Moldova, în 1646, din porunca domnitorului Vasile Lupu, logofatul Eustachie, marele carturar al curtii domnesti, tipareste la tipografia manastirii Trei Ierarhi, "Cartea româneasca de învatatura si îndreptarea legii". Din titulatura dezvoltata a cartii rezulta izvoarele din care s-a inspirat pravilistul, cu deosebireizvoarele grecesti, precum si scopul lucrarii, de unde reiese clar ca termenul de "învatatura" nu are sens didactic, ci sens de porunca domnesca, obligatorie. Izvoarele mai importante sunt : - legiunea agrara bizantina (nomos ghiorghicos) - tratatul de dr. Penal, al penalistului italian Prosper Fainaccius Din acest tratat rezulta în materia penala a legiunii concepte avansate pentru acea vreme. În Ţara Romnâneasca, apare aproape în acelasi timp, doar la câtiva ani distanta, în 1652, "Îndreptarea legii", tiparita l aTârgoviste, din 151h73b porunca domnitorului Matei Basarab, de calugarul Daniil Panoneanu, care va deveni mitropolit al Ardealului. Legiuirea munteana este ceva mai dezvoltata, cuprinzând o traducere mai pe larg a nomocanonului lui Mihai Malaxus, precum si, în partea finala, dupa normele juridice propriu-zise, chestiuni de gramatica, filosofie, drept canonic. STRUCTRA LEGIUIRILOR Legiuirile sunt împartite în 2 parti : Prima parte : sunt aratate normele care reglementeaza relatiile dintre boieri si tarani, precum si relatiile feudale din agricultura, astel încât sunt consacrate : - legea taranilor de pamânt - obligatii pt boieri de a nu-i primi pe mosiile lor pe taranii fugari, precum si de a-i înapoia proprietarului lor si dreptul corelativ al acestuia de a-i urmari oriunde s-ar afla - obligatile taranilor fata de boieri - paza bunurilor agricole - relatiile privitoare la cresterea vitelor - chestiuni legate de construirea pe terenul altuia si altele A 2-a parte : dispozitii privitoare la statutul juridic al persoanelor. Astfel oamenii erau denumiti "obraze" si erau împartiti în : a) slobozi b) robi a) Cei slobozi se împarteau în : - boieri - tarani