Interesele geopolitice ale federației ruse în Republica Moldova - Geopolitica

Extras din document

Interesele geopolitice ale federației ruse în Republica Moldova Republica Moldova, se află la intersecția unor mari interese geopolitice. România, Uniunea Europeană, Federația Rusă, Ucraina și nu în ultimul rând, Statele Unite ale Americii, au interese diverse și uneori radical diferite în zonă. Sistemul politic adoptat în Moldova reprezintă produsul unor intense confruntari si negocieri intre principalele curente politice care au formulat, mai ales dupa 1990, directiile strategice de evolutie politica ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti. Preluand succesiv controlul asupra institutiilor fundamentale, aceste curente politice si-au impartit succesiv si pentru perioade inegale de timp, capacitatea de a controla regimul functionarii si dezvoltarea acestui sistem politic, a institutiilor si proceselor de formare ale statului. La finele anului 1990, URSS era descompus practic in cateva areale geopolitice, cu potential diferit de evolutie politica: • grupul baltic- stabilindu-si cursul spre o distantare constanta si integrare insistenta in bazinul tarilor nordico-scandinave, profitand din plin de tratamentul special al Occidentului; • grupul caucazian- distingandu-se prin constituirea unor suveranitati etno-centriste si persistenta premizelor pentru conflictele locale; • grupul de tari musulmane ale Asiei Mijlocii- caracterizat prin conectarea rapida a comunitatilor musulmane din fostele republici ex-sovietice la vectorii lumii islamice: fundamentalismul iranian si refomismul laic turcesc din regiune. Proclamandu-si, in iunie 1990, Declaratia de suveranitate, si in August 1991, Declaratia de independenta, Republica Moldova si-a declarat suveranitatea in cadrul URSS, ceea ce coincidea pentru moment cu reflexul centrifug al majoritatii republicilor unionale impotriva Centrului unional. In aceasta scurta perioada de conflicte politice (1990 - 1991), elitele miscarii de renastere nationala au reusit sa mentina sprijinul necesar al majoritatii, pentru adoptarea unei serii de hotarari si acte legislative care au determinat orientarea strategica a RSSM spre suveranitate, independenta si nationalizarea sferei politice. In situatia cand referentialul istoric nu parea nicidecum o varianta accesibila, elitele miscarii de renastere nationala au intreprins eforturi conjugate pentru afirmarea intereselor nationale, precum si in scopul democratizarii puterii de stat in RSSM.