Disciminarea - Filosofie

Extras din document

Originea și structura discriminării Noţiunea de discriminare, pe cât de des este aplicată în viaţă, pe atât de diverse reacţii și atitudini stârnește când este discutată ori analizată în forme mai mult sau mai puţin oficiale, mai mult sau mai puţin știinţifice, mai mult sau mai puţin publice. Puţini sunt și aceia care, la cuvântul discriminare, își pot depăși atitudinea și comportamentul emotional în favoarea discursilui analitic, raţional și echidistant asupra unui fenomen cu care convieţuim de la naștere și cu care trăim cotidian. Spunem aceasta deoarece viaţa noastră cotidiană este plină de acte discriminatorii, fără de care, în cele mai multe din cazuri, nici nu ar fi posibilă. Faptul că la masa la care ne-am așezat, într-un restaurant, servește doar unul dintre ospătarii localului, semnifică, de fapt, un act de discriminare faţă de toţi ceilalţi ospătari. Opţiunea pentru un fel de mâncare, cumpărarea unei perechi de încălţăminte, opţiunea pentru un tren anume, nu sunt decât tot atâtea discriminări, atât timp cât din mulţimea posibilităţilor existente optăm pentru sau preferăm una sau foarte puţine. Dar când ne căsătorim ? Opţiunea pentru un bărbat sau pentru o femeie anume, reprezintă altceva decât o imensă discriminare faţă de mulţimea bărbaţilor sau femeilor lumii ? Întrebarea legitimă ce se impune, nu poate fi alta decât aceea dacă ar fi posibil altfel, dacă s-ar putea opta pentru toate posibilităţile existente ? Răspunsul nu poate fi decât negativ. Dar nu spre astfel de discriminări „normale“ se îndreaptă analiza noastră, ci este vorba de discriminările „dureroase“, de discriminările care aduc oamenilor suferinţe, umilinţă, încălcarea demnităţii umane, de cele care aduc nedreptate, inegalitate, inechitate și, de ce nu ?, pagube de orice natură, ori încalcă drepturi și libertăţi cetăţenești acordate și recunoscute de lege, lezând libera dezvoltare a personalităţii umane și, implicit, a societăţii. Michael Banton apreciază că „orice fel de selecţie este un tip de discriminare, dar cuvântul devine mai util (a se citi mai important, mai pregnant sau chiar mai deranjant – n.n.) atunci când i se atașează un adjectiv care să specifice criteriul discriminării, de pildă sexul, rasa, religia etc“. Norman Goodman apreciază că „discriminarea constă în tratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenţa lor la un grup sau categorie socială“. Discriminarea este un tratament diferit pentru personae sau grupuri diferite aflate în situaţii identice sau foarte asemănătoare. Tratamentul diferit are la bază, se întemeiază pe o caracteristică explicită ori tăinuită.