Referat Abordarea comparativa - Evaluarea Intreprinderii

Extras din document

Introducere Abordarea comparativa este o metoda des intalnita in stiinta. Comparatia seamana cu experimentul, care se bazeaza pe diferentele dintre grupul experimental si cel de control. Émile Durkheim remarca aceasta asemanare folosind termenul de „experimentare indirecta sau metoda comparativ. In stiintele sociale (si cu atat mai mult in administratia publica) este greu sa recurgi la experimente, dar avem la dispozitie comparatia pentru a putea intelege mai bine lucrurile. Comparatia are o istorie foarte indelungata. Primul mare comparatist este considerat a fi Aristotel. Acesta a dezvoltat pe baza studiului a 158 de regimuri existente in polisurile grecesti clasificarea sistemului de guvernare dupa doua criterii: numarul celor care conduc (unul, putini sau mai multi) si ce interese reprezinta (forma originala este bazata pe interesul comun, iar cea pervertita interesul personal). Pe aceasta linie au urmat multe alte comparatii bazate pe state si desfasurate din punctul de vedere al constitutiilor si organizarii statale. Stilul este predominant descriptiv, se pune accentul pe legislatie si pe evolutia istorica, neglijand aproape total contextul social. Ulterior, dupa 1940 accentul a inceput sa se modifice spre comportamente, o fuziune intre cele doua conceptii aparand dupa 1980, cand se iau in calcul si statul si grupurile si individul, fiecare cu comportamente proprii. In studiul administratiei publice o astfel de abordare, bazata pe comparatia dintre state, institutii si organizarea lor se regaseste in cursuri cum ar fi cele de Sisteme administrative comparate. Politicile publice au inceput sa faca obiectul unor comparatii inca din 1970. Problemele de genul „de ce anumite state fac un lucru si altele nu” sau „de ce unele state procedeaza intr-un anumit fel in domeniul unei anumite politici” incep sa devina tot mai interesante si studiile comparatiste in domeniu tot mai numeroase. Ne pot interesa aici ce politici se aplica, modul de aplicare, dar si rezultatele diferite, pentru ca anumite politici reusesc intr-o tara, dar esueaza in altele. Rezultatele unor astfel de studii ne pot ajuta sa intelegem mai mult procesul politicilor publice. Cercetarea comparativa poate fi privita ca o abordare metodologica distincta. Principalele sale scopuri sunt: • Furnizarea unui context mai larg. Deseori o informatie este mai relevanta in momentul in care reusim sa o incadram intr-un context mai larg. De exemplu, dupa ce aflam satisfactia cetatenilor fata de activitatea Primariei Municipiului Chisinau vom putea intelege mai mult daca o vom raporta la satisfactia cetatenilor fata de activitatea primariilor din alte orase sau fata de alte institutii; • Identificarea unor patternuri generale. Vom incerca sa vedem care sunt elementele comune ale cazurilor studiate, daca avem situatii in care intre aceste elemente variaza in acelasi