Aspectul politic a procesului de instutionalizare a partidelor in RM - Economie Mondiala si Relatii Economice Internationale

Extras din document

1.Legislaţia Republicii Moldova cu privire la partide politice: studiu retrospectiv Procesul de constituire şi optimizare a cadrului juridic preocupat de regle¬mentarea sistemului pluripartidist din Republica Moldova a cuprins mai multe etape succesive. O primă etapă este cea cuprinsă între anii 1989-1991. Dema-ra¬rea procesului de restructurare de către conducerea comunistă de la Mos¬co¬va a determinat apariţia unui şir de formaţiuni “obşteşti” pe tot cuprinsul Uni¬u¬nii Sovietice. Acesta este şi cazul Republicii Sovietice Socialiste Mol¬do¬ve¬neşti (RSSM). Creşterea numerică a asociaţilor “obşteşti” precum şi sporirea influenţei asupra maselor populare au impus organele de conducere ale RSSM să creeze o bază legislativă corespunzătoare noilor realităţi social-politice. În consecinţă la 25 august este semnat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a aso¬cia¬ţi¬lor obşteşti ale cetăţenilor în RSS Moldovenească”. Acest document în pre¬mi¬e¬ră legifera pluralismul socio-politic în societatea moldovenească. For¬ma¬ţiunile obşteşti aveau dreptul de a participa la viaţa politică, să înainteze can¬didaţi la alegeri etc. În consecinţă, au fost înregistrate 144 de asociaţii obşteşti ale cetăţenilor, dintre care 127 erau sociale, iar 17 social-politice. Următorul document juridic ce a influenţat procesul social-politic din RSSM, ca parte integrantă a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, a fost Le¬gea URSS cu privire la alegerea deputaţilor poporului. Acest act normativ de importanţă unională a preparat teren juridic pentru desfăşurarea alegerilor în Sovietul Suprem al URSS. O consecinţă logică şi legică a acestuia a fost Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la alegerile de deputaţi ai poporului ai RSS Moldoveneşti. Acest act normativ a stabilit cad¬rul juridic în vederea viitoarelor alegeri (1990) în Sovietul Suprem al RSSM. Respectiva lege legaliza existenţa a 380 de circumscripţii electorale unino¬mi¬na¬le (art.15). În consecinţă numărul de aleşi ai poporului era la fel de 380. Aceasta este o cifră destul de exagerată de altfel. Un articol care de asemenea merită să fie analizat este art.31. Aici este stipulat faptul că “dreptul de a pro¬pune candidaţi îl au colectivele de muncă (cel puţin 100 persoane), organele raionale, orăşeneşti şi mişcările obşteşti”. Astfel toate mişcările obşteşti inc¬lu¬siv cele autoproclamate “social-politice” aveau dreptul de a-şi promova can¬di¬daţii săi. Acest fapt nu înseamnă însă că în 1990 avem de afacere cu alegeri pe baza pluripartidistă.