Lucian Blaga - Aspecte antropologice - Colegiul National de Comert al ASEM

Extras din document

Surprinzător pentru evoluţia sa ulterioară, Blaga este un gînditor de formaţie ştiinţifică. A studiat temeinic, după cum mărturiseşte în Hronicul şi cîn-tecul vîrstelor, biologia şi, fireşte, aşa cum rezultă din alte lucrări, matematicile şi fizica. Cu toate acestea, gînd'irea lui ia cu totul altă direcţie, sfîrşind în metafizică, fără să părăsească totuşi complet prima orientare. Această schimbare de perspectivă, cu urmări deosebit de importante pentru viziunea sa filosofică, este determinată de numeroşi factori, de la contactul timpuriu cu intuiţionismul lui Bergson — deşi s-a desprins apoi de gînditorul francez, de la aventura studiilor teologice din timpul primului război mondial, ce i-a furnizat anumiţi termeni, goliţi ulterior de conţinut şi primind alte semnificaţii pe măsura propriului sistem — pînă la experienţa expresionistă, la care mai trebuie să adăugăm influenţa lui Nietzsche şi a lui Freud. Nu neapărat în sensul preluării unor idei, ci în acela a unei direcţii de gîndire. Distanţarea de Nietzsche este permanentă în toate lucrările, cu toate că îndemnul către filosofia culturii (chiar indirect) şi crearea unor mituri, se pare că de la el Yin. Freud este adesea criticat şi încă în termeni destul de tari, dar ideea subconştientului a rămas, primind doar în filosofia culturii o altă semnificaţie. Lucian Blaga