Eficienţa economică - Chistruga

Extras din document

Una din primele definitii date conceptului a fost cea a V.V.Novojilov , conform careia: eficienta economica, in general, reprezinta diferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli facute pentru obtinerea lor, echivalate ca natură si timp si resursele totale implicate de aceasta activitate, relație pozitivă in sine, in comparație cu alte variante ale activității şi cu mărimile normate ce exprimă cerințele economiei naționale de economisire a resurselor. În scopul accelerării progresului tehnico-ştiinţific o deosebită importanţă are caracteristica obiectivă a realizărilor lui, inclusiv înrâurirea lui economică şi tehnologică. Aprecierea eficacităţii economice ne arată care-i înrâurirea progresului tehnic la perfecţionarea relaţiilor de producţie şi de gospodărire ca rezultat al reînnoirii calitative a forţelor de muncă. Evaluarea tehnologică arată rolul progresului tehnico-ştiinţific în procesul dezvoltării forţelor de muncă, crearea tehnicii noi, ceea ce se reflectă în creşterea capacităţii de producţie a tehnicii noi, viabilităţii şi durabilităţii ei, în funcţiile de economisire şi randamentul ei, în particularităţile biologice, fizice mai desăvârșite etc. Ele exprimă baza materială a progresului tehnico-ştiinţific. Dar aceşti parametri noi nu se realizează în forţele de muncă de la sine, independent de latura economică a progresului tehnico-ştiinţific. Ele se manifestă prin sistemul pârghiilor economice: preţul de cost, preţuri, beneficiu, rentabilitate etc. Consecinţele progresului tehnico-ştiinţific sporesc atunci, când în acest proces sânt atrase toate stadiile progresului - începând de la idee, cercetare, elaborarea tehnicii şi tehnologiilor noi şi terminând cu introducerea lor în sferele productivă şi neproductivă. Creşterea gradului de inovaţie ca factor de accelerare a progresului tehnico-ştiinţific trebuie să fie coordonat cu cheltuielile şi rezultatele introducerii noutăţilor tehnice.