Tipologia personalităţii după S. Freud - Psihologia Manageriala

Extras din document

“Întoarce-ţi privirea către interior, priveşte în propriile adâncuri, învaţă să te cunoşti mai întâi pe tine.” Influenţa gîndirii lui Freud asupra culturii secolului XX a fost uriaşă, el a spart o serie de tipare ale gîndirii, a repus în discuţie normele societăţii în care a trăit, a evidenţiat rolul inconştientului, importanţa primei copilării, modul de operare al mecanismelor de apărare. În demersurile sale investigative a insistat prea mult asupra subiectului particular, imatur, tulburat, emotional şi a abordat insuficient personalitatea matură şi echilibrată, aceste aspecte pun în discuţie valabilitatea generalizărilor sale. Sigmund Freud ( 1856 – 1936 ), formulează prima teorie sistematică a dezvoltării personalităţii. Teoriile lui pluteau în aerul timpului şi termenului de inconştient revenind în mai multe reprize sub pana lui Darwin .În concepţia freudiană personalitatea este văzută ca un sistem dinamic animat de doi factori energetici fundamentali ( erosul şi thandosul ) , a cărui evoluţie este dată de raportul dintre determinările genetice ( pulsiunile sexuale – în primul rînd ) şi cele soci- ontogenetice ( normele morale şi culturale care reglează imperativ relaţiile umane De asemenea putem înţelege de ce personalităţile aparţin aceleiaşi culture şi se aseamănă între ele, formînd aşa-numitul “ caracter raţional “. Personalitatea psihică este polarizarea între conştient şi inconştient, nivelurile funcţional ale aparatului psihic din a căror relaţionare dinamică rezultă întreaga fenomenologie psihică normală sau patologică. Cercetările lui Freud, nu numai că au afectat gândirea asupra personalităţii în Psihologie şi Psihiatrie, dar au produs şi un impact important privind viziunea asupra noastră înşine şi asupra lumii. Pentru Freud, personalitatea are trei componente fundamentale: SINELE – partea biologică a personalitătii: EUL - partea psihologică a personalităţii