Cei patruzeci şi cinci - Alexandre Dumas - Liceul A. Puskin

Extras din document

I POARTA SAINT ANTOINE Etiamsi omnes În ziua de 26 octombrie a anului 1585, împotriva obiceiului, la orele zece şi jumătate dimineaţa, barierele porţii Saint Antoine erau încă zăvorâte. La orele unsprezece fără un sfert, un detaşament de douăzeci de elveţieni care, după uniformă, se vădeau a fi în slujba celor mai buni prieteni ai regelui Henric al III lea, care domnea pe vremea aceea, se scurse prin capătul străzii Mortellerie, îndreptându se spre poarta Saint Antoine care se deschise în momentul când ostaşii ajunseră în dreptul ei, pentru a se închide la loc în urma lor; după ce ieşiră pe poartă, gărzile se înşiruiră de a lungul gardurilor vii ce împrejmuiau ocolurile răspândite dincolo de barieră, de o parte şi de alta a drumului, şi numai cât se arătară la faţă, şi făcură să se dea îndărăt o mulţime de ţărani şi târgoveţi ce veniseră de la Montreuil, de la Vincennes şi de la Saint Maur ca să pătrundă în oraş înainte de amiază, lucru pe care nu apucaseră încă să l înfăptuiască, deoarece, precum am spus, poarta era zăvorâtă. Dacă i adevărat că gloata atrage după sine, aşa cum este şi firesc, o întreagă harababură, s-ar fi putut crede că, trimiţând la faţa locului gărzile, domnul prefect al poliţiei voise să preîntâmpine învălmăşeala ce s-ar fi putut isca la poarta Saint Antoine. ...