Subiecte examene Managementul Cunostintelor 2013 masterat - Costas Ilie

Extras din document

1.1.Cunoştinţele şi revoluţia cunoştinţelor Economia este într-o continuă schimbare. Secolul XXI se confruntă cu o serie de schimbări economice, politice, sociale, culturale, tehnologice etc. În contextul noilor schimbări, se dezvoltă a treia revoluţie - revoluţia cunoştinţelor, care succedă revoluţia industrială şi post - industrială. Revoluţia cunoştinţelor reprezintă schimbarea fundamentală de la economia bazată preponderent pe resurse fizice la economia bazată preponderent pe cunoştinţe. În secolul XXI, resursele de bază nu mai sunt capitalul, munca fizică şi pământul- factori fizici predominanţi ai revoluţiei industriale, ci vor fi resursele intelectuale intangibile, din capitalul de cunoştinţe. Putem desemna revoluţia cunoştinţelor ca o schimbare fundamentală de la economia bazată predominant pe resurse fizice la economia bazată predominant pe cunoştinţe. La baza acestei revoluţii se află rolul determinant pe care cunoştinţele îl au în economia modernă. În ultimele decenii s-a sesizat şi luat în considerare creşterea importanţei economice a tehnologiilor, informaţiilor, proceselor economice, capitalului uman, capabilităţilor şi competenţelor organizaţiei – factori organic legaţi de cunoştinţe. Fiecare dintre ei, abordaţi individual, relevă elemente deosebit de valoroase, cu mari implicaţii pragmatice. Numitorul lor comun îl reprezintă însă cunoştinţele, ei constituind în fapt, modalităţile de individualizare şi operaţionalizare ale acestora. Din cele mai vechi timpuri, bogăţia şi puterea erau asociate posedării resurselor fizice. Factorii tradiţionali de producţie – pământul, utilajele, clădirile etc. – erau predominanţi de natură fizică. De aceea, necesitatea de a avea cunoştinţe cuprinzătoare şi aprofundate era limitată. Revoluţia industrială din secolele trecute s-a bazat predominant pe puterea aburului, forţa fizică a omului şi capitalul bănesc. Pentru viitor se prefigurează o situaţie sensibil diferită. Bogăţia şi puterea în secolul XXI vor decurge cu prioritate din resursele intelectuale intangibile, din capitalul de cunoştinţe. Revoluţia cunoştinţelor, care constă în această trecere la economia dominată de cunoştinţe, este un proces deosebit de cuprinzător şi profund, generând schimbări de esenţă în toate componentele activităţilor economice, analoge ca intensitate cu cele produse de revoluţia industrială. În prezent, ne aflăm în primele faze ale revoluţiei cunoştinţelor. Cunoştinţele tind să devină caracteristica principală a numeroase activităţi, mai mult decât produsele sau serviciile rezultate. Impactul revoluţiei cunoştinţelor devine vizibil în volatilitatea pieţei, incertitudinile în ceea ce priveşte direcţionarea activităţilor economice, schimbarea structurii valorii şi preţurilor produselor, nesiguranţa carierelor şi a locurilor de muncă resimţite de oameni etc.