Dreptul prot sociale - Sorbala

Extras din document

1.Notiunea dreptului protectiei sociale- ca ramura de drept si ca disciplina juridica. lato sensu – activitatea statului îndreptată spre asigurarea procesului de formare şi dezvoltare a personalităţii umane, ocolind şi neutralizând factorii negativi care influenţează asupra personalităţii şi creând condiţii prielnice pentru afirmarea individului, stricto sensu – o totalitate de garanţii economico-juridice care asigură supravegherea drepturilor de bază ale cetăţenilor şi atingerea unui nivel decent de viaţă. 2. Premisele istorice , evolutia sistemului de protectie sociala din moldova Nevoia unei securităţi individuale şi colective a existat dintotdeauna. Oamenii, din cele mai vechi timpuri, au început să-şi asigure propria protecţie, precum şi a persoanelor aflate în grija lor, contra unor eventualităţi cum ar fi foametea sau alte pericole. Ei au luptat mereu pentru satisfacerea necesităţilor vitale (de hrană, adăpost, îmbrăcăminte). 4 etape: 1 etapa-1812-1918(protectia sociala era foarte restrina, nu existau norme de protectie), Perioada dominatiei imp rus. 2 etapa-1918-1940(perioada interbelica)(etapa de inflorire a prot sociale in MD) 3 etapa-1940,,sub dominatia imperiului otoman’’(Imperiul rus prevedea anumite reguli de asistenta sociala) 4 etapa-1990,,dupa anii 90’’(1991- apare prima lege cu privirela pensie; 1956-sistemul public de pensii) 3.Riscurile sociale: concept, conţinut, clasificare Definirea legală a conceptului este enunţată în art.l din Legea asistenşei sociale, care prin risc social desemnează "pericolul pentru persoană sau familie de a fi afectată de consecinţele economice negative ale pierderii potenţialului fizic, statutului ocupaţional sau social (boală, accident, dizabilitate, îmbătrînire, deces, maternitate, şomaj, inadaptare socială etc.)în literatura de specialitate naţională riscurile sociale sunt acele „evenimente previzibile sau imprevizibile a căror survenire condiţionează incapacitatea temporară sau totală de munca şi drept rezultat diminuarea sau pierderea surselor de venit, precum şi evenimentele care necesită venituri suplimentare sau alte forme de asistenţă sau asigurare socială.Riscurile sociale pot fi divizate în 4 grupe: economice (şomajul); fiziologice (pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă; sarcina şi lăuzia, bătrîneţea, decesul);de producţie/muncă (accidentul de muncă, boala profesională); demografice şi sociale (familiile cu mulţi copii, familiiIe monoparentale,orafani.Riscurile economice şi demografice nu influenţează direct asupra capacităţii de muncă a persoanei dar lipsa îndelungată a activităţii de muncă condiţionează, indubitabil, diminuarea nivelului de trai al şomerului şi