24.Evoluția gîndirii politice în Moldova - Politologie

Extras din document

Ideile politice autohtone aunt influențate de două mari culturi – cea latină și cea elenă. Un rol inportant în formarea conștiinței politice moldovenești îi revine creștinismului. Multe secole la rînd biserica a contribuit și a stimulat dezvoltarea învățămîntului, a cultivat adepților săi respectul față de carte. În perioada medievală gîndirea politică era profund religioasă. Ca purtătoare ale concepției despre lume pot fi apreciate cronicile bisericești, letopisețele, alcătuite din necesitatea consolidării orînduirii existente, a impunerii puterii centralizate domnești, din dorința de a conserva faptele omenești și evenimentele timpului. 12 În descrierile acestor letopisețe putem evidenția două direcții: prima cuprinde sec. al XIII-lea – al XIV-lea, cînd letopisețele se scriau în slavonă, și a doua – cronografia moldovenească din sec. al XVI-lea, reprezentată de letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Nicolae Milescu-Spătaru etc. Cărturarii moldoveni, care au activat în sec. al XII-lea – al XVI-lea, se orientează la lucrările clasicilor literaturii bisericești din sec. al IV-lea – al VI-lea, la literatura patristică. Erau traduse și transcrise textele autorilor antici, mai ales ale lui Aristotel, Democrit și Pitagora. Gîndirea politică are ca obiect de studiu cercetarea genezei, formularea judecăților de valoare în legăturile lor cu soluțiile propuse, urmărirea consecințelor, rolul istoric. Periodizarea. Istoria gîndirii politice în Moldova se divizează în următoarele etape: Gîndirea politică în sec. al XV-lea – al XVII-lea. Ideile politice sunt reflectate în cadrul mișcărilor eretice ale bogomolilor și husiților, în cronografia din sec. al XV-lea – al XVI-lea, în operele cronicarilor din sec. al XVII-lea Grigore Ureche și Miron Costin, în opera lui Nicolae Milescu-Spătaru. Gîndirea politică în prima jumătate a sec. XVIII-lea. Ideile politice își găsesc oglindire în epoca lui Dimitrie Cantemir, în opera lui Antioh Cantemir, în operele cronicarilor din sec. al XVIII-lea – Ion Neculce și Nicolae Costin. Gîndirea politică de la sfîrșitul sec. al XVIII-lea – prima jumătate a sec. al XIX-lea. Idei politice se conțin în operele exponenților iluminismului – Gheorghe Asachi, Ionică Tăutul, Andronache Donici, Alexandru Hîjdeu, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Alexandru Sturza, Mihalil Kogâlniceanu. Gîndirea politică în a doua jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea. Numeroase idei politice se cpnțin în operele exponenților social-democrației – Zamfir Ralli-Arbure, Nicolae Zubcu-Codreanu, Mihail Negrescul, în operele exponenților liberalismului – Constantin StamatiCiurea, Vasile Lașcu, Paul Leonard, Nicolae Grădescu, în operele lui Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu-Hașdeu, Alexei Mateevici, Constantin Stere, în documentele partidelor din Basarabia.