Marketing social politic - Marketing Social Politic

Extras din document

Aparitia si dezvoltarea Mk social-politic Denis Lindon şi Jacques Lendrevie, care, într-una din cele mai apreciate lucrări de teorie a marketingului apărute în Europa propun următoarea ordine de apariţie a specializărilor marketingului: 1. Bunuri de larg consum (alimente, detergenţi, cosmetice etc.); 2. Bunuri semi-durabile (automobile, produse electro-casnice etc.); 3. Servicii destinate marelui public (bănci, turism, marea distribuţie); 4. Bunuri industriale (echipamente, maşini, informatică etc.); 5. Partide politice (marketing electoral); 6. Organizaţii cu scop nelucrativ (filantropice, religioase etc.); 7. Organisme publice (guvern, administraţie etc.). Interesul acestei cronologii constă, pe de o parte, în dezvăluirea faptului că marketingul activităţilor nelucrative a apărut după ce toate specializările marketingului clasic au intrat în cotidian, iar, pe de altă parte, în sublinierea faptului că prima extensie a marketingului în domenii nelucrative a fost marketingul electoral, înaintea altor specializări aparţinând marketingului social sau celui politic. În aceste condiţii, identificarea momentului apariţiei marketingului social-politic se reduce la a stabili când a apărut marketingul electoral. Dar, chiar şi în această privinţă, părerile sunt împărţite.