Raspunsuri la examenul de Logica juridica - Logica Juridica

Extras din document

1.Definiţia şi problematica logicii juridice. Logica juridică este o ştiinţă de graniţă, o ştiinţă integrativă, în care interacţionează logica şi dreptul. Logica juridică este „o disciplină de graniţă, al cărei obiect este stabilirea şi ordonarea condiţiilor raţionamentului juridic corect, perfecţionarea sistemului juridic din comunitate, precum şi tipurile şi regulile prin care se distinge adevărul de fals în activitatea de elaborare şi aplicare a dreptului şi, în general, în orice situaţie în care se urmăreşte convingerea despre lucrul drept”.Logica juridică „este aplicabilă unei largi problematici, cuprinzând definiţii legale, metodele de formare şi clasificare a conceptelor juridice, sistematizarea normelor juridice, soluţionarea concursului sau conflictelor de norme, regulile raţionamentului juridic, a celui judiciar, de cunoaştere a dreptului, interpretarea normelor juridice, metodele de verificare a faptelor în procesul judiciar, probaţiunea juridică etc.” 2.Adevărul şi corectitudinea gândirii. Corectitudinea gândirii este o caracteristică a gândirii, care înseamnă capacitatea acesteia de a reda în structura sa construcţia obiectivă a existenţei materiale, a corespunderii relaţiilor reale dintre obiecte şi fenomene. În gândirea incorectă se deformează legăturile structurale şi relaţiile din existenţă. Corectitudinea, în genere, poate fi definită „ca proprietate a rezultatului unei acţiuni de a fi efectuată conform cu regulile indicate”. 3.Caracteristică generală a principiilor logice. Principiile logice au un caracter universal, stau la baza funcţionării gândirii în general, în ele se reflectă cele mai generale şi profunde calităţi, relaţii şi legături ale lumii obiective, care este percepută de gândirea noastră. 4.Principiul identităţii. Primul principiu al logicii formale este cel al identităţii. Acest principiu exprimă calitatea gândirii corecte de a fi determinată. În procesul raţionării, fiecare gând trebuie să fie identic cu sine. Principiul identităţii este universal. Din conţinutul acestuia reiese că fiecare noţiune, judecată ş. a. trebuie să fie utilizate în unul şi acelaşi sens pe care să-l păstreze pe parcursul unui proces de gândire (raţionament, discuţie, argumentare, etc.). Principiul identităţii înaintează gândirii şi următoarele cerinţe: nu trebuie să fie identificate gânduri diferite; nu trebuie ca gândurile diferite să fie luate ca fiind identice. ...