Copiute la examenul de finante publice 2013 - Finante Publice

Extras din document

1. Conceptul privind finantele publice. Cuvântul „finanţe” îşi are originea în limba latină. În sec. 13-14 se utilizau următoarele expresii: „finantio, „financias, „financia pecuniaria” cu sensul de plată în bani. În Franţa în secolul 15 se utilizau expresiile ”hommes de finances” şi ”financiers” pentru denumirea persoanelor care încasau impozitele regelui, cuvîntul „finance” desemna o sumă de bani şi mai ales un venit al statului, iar „finances” desemna întregul patrimoniul statului.In timp cuvintul „finanţe” a cătată un sens foarte larg, incluzând bugetul de stat, veniturile şi cheltuielile publice, împrumuturile de stat ş.a. În literatura de specialitate există diverse opinii privind conceptul de finanţe publice. Astfel economiştii consideră finantele publice ca: - fonduri financiare la dispoziţia statului (resurse băneşti prelevate la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.) şi mijloace de acoperire a cheltuielilor administraţiei centrale de stat şi a colectivităţilor locale. - mijloace de intervenţie în economie (de ex. impozitele, împrumuturile, alocaţiile bugetare, subvenţiile ş.a.) - act juridic prin care se preia la dispoziţia statului o parte din PIB în scopul realizării funcţiilor şi sarcinilor sale. - relaţii sociale de natură economică ce apar în procesul constituirii şi repartizării fondurilor financiare publice, exprimate valoric pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăţii. Este necesar de efectuat distincţia dintre finanţele publice şi cele private. Noţiunea de finante publice este asociată cu statul, cu unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice în legătură cu veniturile, cheltuielile şi datoriile acestora. Noţiunea de finanţe private este asociată cu întreprinderile, băncile şi societăţile de asigurare private în legătură cu veniturile, cheltuielile şi datoriile acestora. Principalele asemănări şi deosebiri între finanţele publice şi cele private ţin de modul de procurare şi utilizare a fondurilor băneşti, principala asemănare constituind faptul că atât finanţele publice, cât şi cele private se confruntă cu probleme de echilibru financiar. Deosebiri: 1.Statul îşi procură resursele necesare de la persoane fizice si juridice preponderent prin măsuri de constrângere şi mai puţin, pe baze contractuale. Agenţii privaţi utilizează resursele proprii şi deseori apelează la procurarea resurselor financiare pe baze contractuale în condiţii rezultate din confruntarea cererii şi ofertei pe piaţa capitalului de împrumut. 2.Spre deosebire de agenţii economici privaţi, statul poate lua măsuri în legătură cu moneda în care se constituie fondurile financiare publice 3. Finantele publice sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăţii, iar cele private pentru satisfacerea nevoilor particulare. 4. Gestiunea finanţelor publice e reglementată de dreptul public, iar a celor private-de dreptul comercial