Intrebarile rezolvate p/u examen la doctrine economice - Doctrine Economice

Extras din document

Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor. Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele zespective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International. Principiile de baza ale studierii DE: - obiectivitatea cunoasterii stiintifice - originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TE Doctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec. Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii. DE de baza: - Mercantelista (Jean Bodin, Antoine d’Monchrestien, Jean Baptiste Colbert, Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena) - Fiziocrata (Fr. Quesnay) - Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart Mill ) - Nationalismului economic (Fredrich List) - Socialista (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon) - Marginalismului (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall) - Keynesismul (John Maynard Kaynes) - Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek) 1. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma D’Aquino. Platon Dintre cele mai importante lucrări ale sale amintim: „Politica”, „Republica”, “Statul si legile”. Pentru Platon, viaţa socială trebuie supusă regulilor justiţiei, acestea avind o valoare absolută. Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum. Totodata, el s-a preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa economica, de schimb si rolul banilor. Era impotriva imbogatirii si acumularii exagerate de avere. Platon este adeptul unui comunism aristocratic si idealist compus din 3 clase: I filozofii – cl superioara; II razboinicii; III producatorii – agricultorii. Aristotel Gandirea economică a lui Aristotel a fost sintetizată in operele: „Politica” „Politica ateniană”. Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a cunoasterii stiintifice, o disciplina de sine statatoare. Pentru el economia este "arta de a obtine bogatii sub forma" bunurilor materiale. Considera ca fiind normală impărţirea societăţii in două clase sociale: - oamenii liberi; - sclavii. Aristotel sesizează şi cele două forme ale valorii unui bun: - valoarea de intrebuinţare, dată de proprietăţile intrinseci ale bunului; -valoarea de schimb, dată de proprietatea bunului de a satisface o nevoie indirect, prin intermediul bunului cu care se schimbă. Chsematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de a obtine bogatia sub forma baneasca – ea intemeindu-se pe schimb.