Tema 3.geoeconomie...fituica - Cocos Iacob

Extras din document

Tema 3. Geoeconomia marilor spaţii ale Terrei. § 3.1. Noţiuni şi tendinţe de regionalizare economică În literatura economică şi geografică se utilizează astfel de noţiuni apropiate între ele ca „raion” şi „regiune”. Noţiunea de „raion” a fost utilizat mai mult în literatura ştiinţifică rusă din sec. XIX în sens de raion agricol. Sub noţiunea de „raion” se subînţelege o complexitate de elemente ( naturale, economice ) a unui anumit teritoriu, care îl deosebeşte de alt teritoriu din apropiere. Însă divizarea lumii în regiuni poate fi efectuată după diferiţi criterii. Până în sec. XVI-lea lumea era divizată în două mari regiuni: Lumea Veche, care cuprindea 3 părţi mari ale lumii – Europa, Asia, Africa şi Lumea Nouă – care cuprinde America. La sfârşitul sec. XX- lea procesul de globalizare în economia mondială era însoţit totodată de intensificarea procesului de regionalizare. În scopul promovării politicii regionale în cadrul continentului în anul 1985 a fost creată Asambleia Regiunilor Europene, care întruneşte 300 de teritorii (regiuni) cu o populaţie de 400 mil. locuitori. La baza promovării politicii regionale în Europa a fost luat principiul concentrării capitalului, finanţarea unor programe şi colaborarea cu organele administraţiei publice locale. În a doua jumătate a sec. XX- lea procesul de consolidare a unor regiuni mari în diferite zone ale globului au avut loc în baza procesului de integrare. Drept rezultat în diferite perioade s-au format astfel de organizaţii integraţioniste: - Uniunea Europeană (UE). - Acordul Nord - American pentru Comerţ Liber (NAFTA). - Asociaţia Latino - Americană de integrare (LAIA). - Cooperarea Economică Asia - Pacific ( APEC ). - Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud – Est (ASEAN). - Comunitatea economică a statelor din Africa de Vest. (ECOWAS). - Zona de cooperare la M. Neagră.