Tema 2. Formele şi funcţiile banilor. - USM

Extras din document

1. Formele banilor şi caracteristica lor. De-a lungul evoluţiei sale, moneda a cunoscut diferite forme de existenţă, de la forma marfă a acesteia la forma abstractă sau moneda semn. Pentru a înţelege modificările de ordin cantitativ şi calitativ care au marcat evoluţia monedei, este necesară o clasificare după forma existenţei a monedei. Se distinge - moneda materială (A) şi moneda scripturală (B). A. Moneda materială cunoaşte două forme, în funcţie de calitatea materialului din care este confecţionată: moneda din metal şi moneda din hârtie. Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezintă sub forma circulară de disc plat şi servesc ca mijloc de plată, de circulaţie şi uneori de tezaurizare. Pe faţă (avers) şi pe spate (revers), moneda are câte un desen în relief (efigie) şi inscripţii (legende), iar pe muchie zimţi sau inscripţii. În perioada timpurie a banilor, monedele erau confecţionate din metale preţioase – aur, argint – şi valoarea nominală era egala cu valoarea proprie, nefiind necesară garanţia unei autorităţi. Moneda timpurie circula în virtutea unui “efect de cântărire” în sensul că putea fi topită şi vândută ca metal preţios la aceeaşi valoare. Treptat, are loc subparizarea valorii monedelor, adică înlocuirea metalului preţios cu un alt metal de valoare inferioară pe care se imprimă însa valoarea nominală şi semnul entităţi centrale care asigură garanţia monedei. În prezent, monedele se fac din aliaje de metale, fără valoare intrinsecă în metal preţios, având înscrise valoarea şi semnul băncii centrale.