Deşi nu se poate stabili cu certitudine o definiţie a comunicării, este incontestabil faptul că ea prezintă anumite elemente caracteristice, că a fost supusă unor studii amănunţite, astfel încât se poate vorbi de funcţii şi axiome ale comunicării. FUNCŢII În primul rând, pentru a putea prezenta funcţiile este necesară o definiţie a termenului: funcţia este „contribuţia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinţe a sistemului din care face parte, contribuind la menţinerea şi dezvoltarea acestuia”. Una din clasificările la care se face referire cel mai des este cea a lui Roman Jakobson, care pe lângă emiţător, receptor şi mesaj are în vedere şi codul şi canalul de transmisie. Astfel, el propune o clasificare ce include şase funcţii: • Funcţia emotivă – evidenţierea stărilor interne ale emiţătorului • Funcţia conativă/persuasivă/retorică – intenţia obţinerii unui anume tip de răspuns de la destinatarul comunicării • Funcţia poetică – centrată pe mesaj (nu ce se spune, ci cum se spune este important); pune accent pe semnificant ...
Comentariul tau va fi primul
Curs: Functiile si "axiomele" comunicarii Universitate: UPSC