Creditul si dobanda - Stratulat Oleg

Extras din document

3.1. Conţinutul, rolul şi funcţiile creditului 3.2. Formele creditului 3.3. Dobânda Obiective propuse: - însuşirea de noţiuni cheie: dobândă, rata reală, rata nominală, dobânda simplă, dobânda compusă, dobânda la cont curent; - însuşirea mecanismului de formare a ratei dobânzii pe piaţa de capital şi pe piaţa monetară; - analiza factorilor de influenţă asupra nivelului ratei dobânzii; - calcularea dobânzii pentru diferite forme ale creditului; Apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, când vânzătorul oferă cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi cândva o valoare. Acest fapt constituie o vânzare pe credit. Sub aspect economic, creditul constă, deci, în cedarea unor valori de întrebuinţate prezente în schimbul unor valori de primit în viitor. Termenul de credit provine din limba latină, creditum – participiu trecut al verbului credere = încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri, servicii, că va primi în schimb valori corespunzătoare. În limba română, cuvântul credit a pătruns în sec. 18, preluat din limba franceză. În literatura de specialitate, română şi străină, definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. În mod simplificat, creditul poate fi definit ca o formă specială de mişcare a valorilor: vânzare de mărfuri cu plata amânată sau transferare de monedă cu titlu de împrumut. Elementul comun care se regăseşte în diferitele definiţii ale creditului prezintă trei aspecte: - existenţa unor disponibilităţi de monedă la unii agenţi economici şi acceptarea de către aceştia să le cedeze (împrumut) altor agenţi (debitori); - pierderea temporară a unor drepturi de către cel care acordă împrumutul (împrumutant, creditor); - obligativitatea debitorului de a restitui împrumutul la un termen numit scadenţă, însoţit în mod obligatoriu de dobândă. ...