Căminarul Gheorghe Eminovici - Sorbala

Extras din document

Căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl lui Mihai Eminescu, este unul dintre personajele controversate din viaţa poetului naţional. Este prezentat de critici şi de poet în culori alternative, oscilând de la dispreţul pentru un tată prea autoritar, până la respectul pentru un părinte care a încercat să-şi educe la cel mai înalt nivel copiii. La scoli mai inalte, nu se stie, nici nu e probabil sa fi umblat.Era insa ager la minte si in stare sa prinda multe* VOM VEDEA CA INVATA FRANCEZA SI GERMANA DELA BOIERI*...... Dorea să ajungă asemeni boierilor pe domeniile cărora slujiseră strămoşii săi. Ambiţia i-a fost nemăsurată, arată parcursul vieţii. Copilul de ţăran nu s-a omorât prea mult cu cartea, dar a învăţat suficient cât să-şi depăşească Avea scriere citeaţă şi condei cult, expresie potrivită pentru abstracţiile administrative”, scria Călinescu. .... În cele din urmă, devine mâna dreaptă a boierului Costache Balş, care îl va propulsa în rândul boierilor. Slujind credincios la marii boieri din familia Balş şi apărându-le cu sârg interesele, a strâns o oarecare avere după cum arată şi George Călinescu, ceea ce i-a permis să-şi cumpere la 1841, prin mijlocirea familiei Balş, un rang boieresc de la domnitorul Mihail Grigore Sturza. Întâi a fost sluger şi apoi căminar, un alt rang cumpărat. Din păcate a fost privit în societatea înaltă ca un parvenit. ”Să trăieşti, măria-ta, am venit să mulţumesc pentru boierie!”, îi spunea domnitorului Sturdza, proaspătul căminar. Răspunsul domnitorului a fost unul ironic. „Prin ce crâşme te-i tăvăli de-acu înainte?”. De altfel, toată viaţa, Gheorghe Eminovici a fost într-o perpetuă luptă pentru strângerea de averi şi de funcţii aducătoare de venit.