Creditul bancar - Scurtu

Extras din document

1. Creditul – acceptiuni generale 1.1. Definire Creditul1 reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitor sau imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, in conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite plata dobanzii pentru a remunera pe debitor. Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asigura consumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor si debitor. Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societate cu nevoile productiei si ale consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legata de existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporar disponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata a creditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit. 1.2. Caracteristici Esenta raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trasaturilor caracteristice: Subiectele raportului de credit: creditorul si debitorul. Prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social – ecnomice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. O ierarhizare generala presupune urmatoarea structura: agentii economici, populatia si statul. • Agentii economici. In calitate de creditori, manevreaza importante disponibilitati monetare, din fluxul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. Agentii economici au calitate de debitori prin creditele temporare pentru desfasurarea activitatiii si