Geoconomie curs - Sainsus v.

Extras din document

Geografia politică (compartiment al geografiei economice) studiază harta politică a lumii, evoluţia formării teritoriului statelor, a frontierelor, poziţia politico – geografică (geopolitica) a statelor şi regiunilor lumii. În baza geografiei politice a apărut o nouă ştiinţă numită Geopolitica, care a fost considerată de către filozoful german Karl Haushofer ca o raţiune geografică a statului. Prin „raţiune geografică” se subînţelege nu numai factorii geografici, dar şi cei politici, adică interesele politice a ţărilor vis - a - vis de anumite teritorii. În Germania fascistă până la cel de al 2-lea război mondial şi în fosta URSS în strategiile lor geopolitice drept scop major a fost dată prioritate a factorului de forţă în extinderea "spaţiului vital". După cel de al 2-lea război mondial, conceptul de geopolitică germană a fost preluat de SUA, însă fiind înlocuită noţiunea de "spaţiu vital" cu noţiunea de "zonă de interes vital" prin care se propune calea spre dominaţie mondială prin mijlocirea metodelor economice de prosperare şi a valorilor democraţiei. Drept suport al Geoeconomiei au servit şi alte ştiinţe : filozofia , istoria, istoria economică ş.a. Geoeconomia a apărut şi s-a dezvoltat ca o ştiinţă de sinestătătoare datorită următoarelor împrejurări: - S-a intensificat procesul de diviziune geografică a muncii dintre state şi regiunile lumii. - S-a aprofundat interdependenţa sistemelor economice ale lumii, a economiilor naţionale şi a agenţilor economici. - Criteriul de bază al potenţialului economic a devenit capacitatea de adoptare la competiţia tehnico-economică. Geoeconomia, în acest sens, este chemată să analizeze configuraţia schimbărilor legate de acest criteriu. - Se aprofundează dependenţa reciprocă a statelor în diferite sfere : comerţ, investiţii, mişcare a capitalului, a tehnologiilor, a forţei de muncă etc. - Are loc integrarea statelor în spaţii economice mari, creându-se sisteme economice comune. - La sfârşitul sec. XX se extind aşa evenimente ca trasparenţa frontierilor naţionale, deminuarea rolului statului în dezvoltarea economică, sporirea rolului companiilor