Tema 5. SURSE ŞI METODE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR 1. Surse interne de finanţare a investiţiilor Succesul activităţii investiţionale, în mare parte, este determinat de asigurarea financiară a acesteia. Finanţarea investiţiilor are un conţinut unitar, dar complex, care reflectă utilizarea resurselor în corelaţie cu tehnica de constituire şi de mobilizare a lor. Resursele generate în cadrul finanţării interne, ca şi unele resurse din finanţarea externă, se regăsesc sau se mobilizează în contul investitorului pe măsura generării lor. Resursele externe (de natura împrumuturilor, creditelor bancare etc. comportă) o tehnică specifică de integrare a lor în vederea finanţării investiţiilor. Finanţarea investiţiilor constituie o etapă semnificativă în procesul investiţional, în cadrul căreia, urmare a deciziei de investiţii, resursele financiare se înglobează în bugetul investiţiei şi pot fi utilizate în vederea realizării proiectului. În fapt, prin decizia de “a investi” are loc alegerea dintre investiţia internă în şi investiţia externă. Prin decizia de “a finanţa” are loc alegerea între resursele proprii şi resursele împrumutate sau atrase de finanţare. Mecanismul finanţării investiţiilor implică acţiuni corelate privind: - determinarea necesarului de finanţare; - stabilirea structurii corespunzătoare a capitalului; - evaluarea costului resurselor de finanţare pe termen mediu şi lung. Prin intermediul planului de finanţare a investiţiilor sunt puse într-un raport de balanţă programul de investiţii, alcătuit din portofoliul de proiecte de investiţii ce urmează a fi înfăptuite, şi resursele de care investitorul dispune sau le va putea mobiliza. Esenţial este dacă investitorul poate mobiliza resursele necesare din finanţare internă sau din finanţare externă. Astfel, problema atragerii resurselor de capital trebuie cercetată sub două aspecte interdependente: după sursele şi metodele de finanţare.
Comentariul tau va fi primul
Curs: Tema 5 Surse si metode de finantare Profesor: Pascari