Accizele - MTF

Extras din document

2.1 Descrierea econometrică a dependenţelor şi interdependenţelor dintre fenomenele economice Teoria economică studiază fenomenele şi procesele economice pornind de la premisa că acestea nu se desfăşoară la întâmplare ci pe baza unor legi proprii, relativ stabile şi relativ repetabile, specifice naturii acestor fenomene. Deoarece fenomenele din economie sunt, în general, cuantificabile, legile economice pot fi descrise sub forma unor legături cantitative (a unor determinări numerice) între aceste fenomene. Acest fapt face posibilă utilizarea statisticii şi matematicii de către teoria economică. În plus, succesele deosebite obţinute de astronomie prin utilizarea metodelor statistico-matematice – descoperirea planetei Neptun, în 1846, ca urmare a calculelor efectuate de astronomul francez Urbain de Verrier (1811-1877) sau a planetei Pluton, în 1930, în urma calculelor efectuate în 1915 de astronomul american Percival Lowell (1855-1916) etc. – au convins economiştii de utilitatea şi necesitatea adoptării acestor metode, adoptare justificată de cel puţin două motive: 1) Atât fenomenele astronomice, cât şi fenomenele economice nu pot fi decât observate; ele nu pot fi nici izolate din mediul real şi nici reproduse în laborator, pentru a fi cercetate în cursul unor experienţe controlate. 2) În economie acţionează anumite legi asemănătoare prin formularea lor cu legile ce se manifestă în alte domenii ale ştiinţei – fizică, chimie, astronomie etc. Istoria doctrinelor (gândirii) economice relevă următoarele exemple în acest sens, cum ar fi: - legea lui Malthus – în lume, producţia agricolă creşte în progresie aritmetică, iar populaţia în progresie geometrică;