Consoect mangementul aprovizionarii si vinzarii - Managementul Aprovizionarii

Extras din document

Tema 1: Esența managementului aprovizionării 1.1. Definirea și elementele aprovizionării Activitatea de aprovizionare a unităţilor economice este una din principalele în cadrul ei cu care se începe procesul de producţie şi asupra căreia se concentrează atenţia întreprinderii şi care necesită alocarea unor resurse financiare considerabile. Managementul aprovizionării reprezintă activitatea prin care se asigură elementele materiale şi tehnice necesare producţiei, în volumul şi structura care să permită realizarea obiectivelor generale ale întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi ale unui profit cât mai mare Etapele procesului de aprovizionare (lanţul aprovizionării) sunt următoarele: 1. Analiza ofertelor. 2. Alegerea furnizorilor. 3. Acceptarea ofertelor. 4. Negocierile. 5. Încheierea contractelor 6. Procurare (achiziţionare). 7. Organizarea transportului. 8. Recepţia şi stocarea mărfii. 9. Testarea mărfii. 10. Lansarea în producţie (alimentarea). Schematic lanţul de aprovizionare este prezentat în figura 1.1. Figura 1.1. Lanţul de aprovizionare a întreprinderii La rândul său, Aprovizionarea reprezintă procesul de asigurare a întreprinderii cu resurse necesare la un preţ optim, în volumul necesar şi calitate corespunzătoare, la momentul potrivit şi cu servicii convenabile în scopul desfăşurării optime a procesului de producţie. În practica economică se întâlnesc termeni apropiaţi după conţinut cu aprovizionarea, cum ar fi, achiziţionarea (cumpărarea) sau alimentarea. Achiziţionarea, trebuie de menţionat, că are un conţinut mai restrâns, reprezentând doar o etapă a procesului de aprovizionare şi se caracterizează prin identificarea nevoilor, stabilirea mărimii acestora şi a momentelor de satisfacere şi este urmată de negocierea condiţiilor de livrare. La rândul său alimentarea reprezintă doar faza finală a procesului de aprovizionare, care se desfăşoară în cadrul întreprinderii şi include deplasarea resurselor materiale din depozite la subdiviziunile de prelucrare sau consum. Pentru a înţelege mai bine activitatea de aprovizionare considerăm important de a arăta elementele sale definitorii. Printre acestea se evidenţiază următoarele: 1. Preţ optim, care nu numaidecât trebuie să fie cel mai mic, deoarece acesta poate oferi şi o calitate mai mică. Preţul în procesul de aprovizionare este un factor important, de aceea unitatea economică îl poate negocia cu furnizorii, în special la comenzi mari făcute frecvent. Există situaţii când nu trebuie ales furnizorul care oferă cel mai mic preţ, şi anume: • la un preţ mai ridicat se pot oferi servicii post-vânzare mai bune; • la un preţ mai ridicat se pot oferi facilităţi şi o calitate mai bună resurselor achiziţionate; • furnizorul care oferă cel mai mic preţ nu întotdeauna poate fi credibil; • furnizorul care oferă cel mai mic preţ poate să se afle la o distanţă mare de întreprindere, şi deci transportul devine mai costisitor, eliminând avantajul preţului mai scăzut.