"Codul lui Da Vinci" de Dan Brown - Limba si Literatura Romana

Extras din document

Date Le Prieuré de Sion ― societate secretă fondată în 1099 ― este o organizaţie reală. În 1975, în cadrul Bibliotecii Naţionale din Paris au fost descoperite o serie de suluri de pergament, denumite apoi Les Dossiers Secrets, în care erau menţionate numele unor membri ai acestei organizaţii, printre care Sir Isaac Newton, Sandro Botticelli, Victor Hugo şi Leonardo da Vinci. Opus Dei este o congregaţie catolică de o pietate ferventă, recunoscută de Vatican, care a stîrnit de curînd controverse ca urmare a relatărilor despre utilizarea unor tehnici de coerciţie şi spălare a creierelor şi cu privire la o practică periculoasă cunoscută sub numele de "mortificare corporală". În 2002, Opus Dei a finalizat construirea unui Sediu Central Naţional în valoare de 47 milioane de dolari, pe Lexington Avenue, la numărul 243, în New York. Toate operele de artă, obiectivele arhitecturale, documentele şi ritualurile secrete menţionate în această carte sînt reale. Prolog Muzeul Luvru, Paris 22.46 Renumitul custode Jacques Saunière se împletici pe pardoseala Marii Galerii a muzeului. Se repezi la cel mai apropiat tablou pe care-l zări, un Caravaggio. Se prinse de rama aurită şi apoi bătrînul de şaptezeci şi şase de ani trase de ea pînă ce o desprinse de pe perete şi se prăbuşi cu pînza la piept. După cum anticipase, un grilaj de fier bubui în apropiere şi blocă intrarea în galerie. Parchetul se zgudui. Undeva, departe, o alarma începu să ţiuie. Custodele rămase întins pe jos o clipă, încercînd să-şi recapete suflul şi să decidă ce are de făcut în continuare. "Sînt încă în viaţă." Se trase într-o parte de sub pînză şi privi în jur, în căutarea unui loc în care să se ascundă. O voce răsună, cutremurător de aproape: ― Nu mişca! În patru labe, custodele încremeni. Uşor, cu mişcări lente, îşi întoarse capul. La nici cinci metri distanţă, dincolo de poarta închisă, atacatorul ― care avea o constituţie robustă, îl privea printre gratiile de fier. Era înalt şi lat, cu pielea albicioasă, de parcă ar fi fost a unei fantome, şi părul rar, alb şi el. Ochii lui aveau irisul roz şi pupila roşie-vineţie. Albinosul scoase un pistol din buzunar şi, printre barele de fier, îl îndreptă spre custode. ― N-ar fi trebuit să fugi, spuse acesta cu un accent greu de identificat. Acum, spune-mi unde e! ...