Conservatorismul - Gheorghita B.

Extras din document

Conservatorismul este o doctrină politică apărută ca o reacţie la liberalism. Avându-şi originea în celebrul dicton al contelui Falkland („Atunci când nu este necesar să schimbi nimic, este necesar să nu schimbi nimic”), conservatorismul a fost organizat ca doctrină politică de către gânditorul Edmund Burke. Principalele elemente ale gândirii conservatoare sunt: 1. Omul ca fiinţă eminamente religioasă, întruchipare a raţiunii, a instinctului şi a emoţiei, iar religia element fundamental al societăţii civile. 2. Comunitatea ca element teleologic anterior individului. 3. Drepturile ca urmare firească a obligaţiilor individuale. 4. Răul considerat înrădăcinat în fiinţa umană şi nu în instituţiile statale. 5. Inegalitatea umană (nu şi din punct de vedere moral, însă) ca urmare a organizării sociale complexe. În concretizarea lui Edmund Burke, statul conservator trebuie să instituie următoarele principii : Supremaţia legii. Conservatorii resping însă conceptul burghez de egalitate, inclusiv în faţa legii. Pentru conservatori, oamenii sunt prin natura lor intimǎ inegali şi adevarata libertate consistǎ în posibilitatea ce se acordǎ fiecǎruia de a dezvolta ceea ce are particular. Altfel, un concept exterior de libertate distruge întreaga sferǎ de individualitate datǎ de naturǎ. Cu alte cuvinte, conservatorii resping „libertatea atomisticǎ”, libertatea abstractǎ şi egalitatea forţatǎ a indivizilor, care nu au cum sǎ fie egali. Acceptǎ însǎ libertatea unor comunitǎţi organice. Inevitabil, aceastǎ libertate presupune şi anumite privilegii, care, tot inevitabil, creazǎ alte inegalitǎţi. Sunt mai mari aceste inegalitǎţi decât celelalte? Conservatorii spun cǎ nu. ...