Dimensiunile turismului international - Furculita Igor

Extras din document

9.1. Evoluţii în dinamica şi structura fluxurilor turistice internaţionale 9.2. Fluxurile turistice internaţionale la orizontul anilor 2020 9.3. Provocări cu care se confruntă turismul mondial la începutul mileniului trei 9.1. Evoluţii în dinamica şi structura fluxurilor turistice internaţionale Turismul reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, unul dintre cei mai activi promotori ai relaţiilor economice internaţionale dintre ţări. Din punct de vedere economic, turismul se constituie şi ca o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător. Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii de agrement etc [12]. În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoarele aspecte: 1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; 2. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe; 3. Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate; 4. Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale; 5. Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei; 6. În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al ţărilor; 7. Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.