Totul despre Etica Economica - Filozofia

Extras din document

1. Noțiune de etică. Corelația dintre etică și morală. Etica este un domeniu al filosofiei care studiază morala. Termenul „etică” provine de la cuvântul grecesc ethos, ceea ce înseamnă obicei, caracter, datină, iar termenul morală își are originea în cuvântul latin mores, care are, efectiv, aceeași semnificație. La apariția și dezvoltarea eticii au contribuit mulţi gânditori - filosofi, politologi, sociologi, psihologi. Însăși apariția eticii este legată de numele lui Socrate (470-399 î.e.n.) și se întâmplă aceasta în care marele gânditor orientează mirarea filosofică de la problemele naturii, ale universului către legile fundamentale ale condiţiei umane. Platon (427-347 î.e.n.) este printre primii filosofi greci care scriu despre valorile supreme ale vieţii morale. Dar în calitate de ştiinţă, etica se constituie de către Aristotel (384-322). În lucrarea sa „Etica Nicomahică”, Aristotel considera că obiectul de studii eticii este binele și virtutea, arătând că binele este scopul suprem. Binele este scopul absolut, spre care tinde totul, dar nu un bine abstract, transcendental pe care îl întâlnim în şcoala platoniciană, ci un bine realizabil în practică, un bine accesibil omului. Etica ca știință a fost dezvoltată și de către gânditorii de mai târziu. De exemplu, Machiavelli (1469-1527), în „Principele” a susţinut tirania şi despotismul unor conducători, afirmând că un suveran nu este constrâns de normele etice tradiţionale. El considera că un principe ar trebui să fie preocupat doar de putere şi să se supună doar regulilor care duc spre succes în acţiunile politice, iar în conducerea statului dictează interesele şi forţa, şi nu considerentele morale.