Ontologia dreptului - Filosofia Dreptului

Extras din document

1. Problematica ontologiei juridice. 2. Concepte ontologice fundamentale: existenţa şi domeniile ei; realitatea şi genurile realităţii. I. Ontologia dreptului este acea disciplină filosofică care se ocupă cu studiul fenomenelor existenţei dreptului, cu nivelurile, modurile şi formele esenţiale de manifestare ale acestuia. În opinia unora (Constantin Stroe) ontologia este căutarea absolutului şi scopul suprem al oricărei filosofii. Pentru Aristotel ontologia este „filosofia primă” care are drept scop cercetarea primelor principii, a fundamentelor existenţei. Adică ontologia cercetează principiile şi cauzele responsabile de tot ceea ce există, cauze ce se află dincolo de ceea ce percepem nemijlocit prin simţuri şi care nu pot fi surprinse decît prin forţa gîndirii abstracte. Or, ontologia dreptului cercetează fundamentul dreptului, adică acea idee care se află la baza lui (menirea filosofiei dreptului). Problema ontologiei dreptului este cea mai discutată dintre problemele pe care le abordează filosofia dreptului. Spre exemplu, pentru adepţii pozitivismului juridic dreptul este opera legiuitorului, pentru adepţii pozitivismului sociologic dreptul este un produs al faptelor, pentru curentul istoric – un produs al poporului, pentru cel biologic – al selecţiei şi eredităţii etc. de aceea, spre a evita arbitrarul legiuitorului, pe de o parte, sau pentru a înlătura explicaţia ce întemeiază dreptul pe concursul faptelor, pe de altă parte, abordarea filosofică admite existenţa unui drept a priori ce reiese din raţiunea umană şi care se impune tuturor. Or, dreptul fiind constituit din norme de conduită trebuie să indice care sînt normele cele mai potrivite pentru societate în scopul realizării intereselor comune ale acesteia (interesului general). ...